|
Activitatea economică în Agigea se
desfăşoară pe mai multe planuri:
activitate portuară în Portul Constanţa
Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi
activitate de producţie în Zona Liberă
Agigea, transport de marfuri pe calea
ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre
Marea Neagră, industria mobilei,
industrie de panificaţie, comerţ,
servicii turistice etc.
O activitate importantă
desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea
este şi agricultura (cultivarea
pământului şi creşterea animalelor). Se
cultivă grîu, orz, orzoaică,
floarea-soarelui, porumb, etc şi se
cresc vaci de lapte şi oi.
Agigea este cunoscuta in intreaga tara
si datorita existentei aici, pe malul
marii a unei institutii medicale de
prestigiu ce poarta numele fondatorului
ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce
functioneaza aici din anii interbelici.
Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile
Cliemescu este specializat in tratarea
paratului locomotor (reumatism si
tuberculoza osteoarticulara).
Prin
Înaltul Decret Regal nr. 810, la 1
martie 1962 a fost înfiinţată Staţiunea
Zoologică Marină de la Agigea, iar
profesorul Ioan Borcea a fost
nominalizat ca director al staţiunii.
Situată pe un teren de 25 ha, pe
teritoriul satului Agigea, între Marea
Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea
– Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă)
General Ionescu şi cam la 10 km de
oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică,
izolată de litoral face azi impresia
unei adevărate oaze: numeroase plantaţii
de pomi alcătuiesc o insulă verde în
mijlocul monotoniei nisipurilor aride.
Între scopurile urmărite de această
staţiune se rânduieşte mai întâi
recoltarea şi cunoaşterea faunei şi
florei din apele româneşti ale Mării
Negre.
Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie
naturală de dune marine. Dunele s-au
format prin depunerea nisipului adus de
vânt dintr-un vechi golf amrin ocupat
astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a
colonizat o vegetaţie caracteristică.
Împrejmuită şi ferită de influenţa
factorului biologic (antropozoogen), ea
şi-a păstrat aspectul de dună populată
de o floră şi o faună specifică şi a
reţinut atenţia multor naturalişti, încă
de la început.
Colonizarea acestor dune de vegetaţie
este influenţată de înalţimea şi
expoziţia lor, de mărimea granulelor de
nisip, de conţinutul în săruri şi în
humus.
În
anul 1939, această zonă este declarată
Rezervaţie Naturală, fiind unica
rezervaţie de dune nisipoase de pe
litoralul românesc. Pe baza cercetărilor
botanice efectuate în cadrul rezervaţiei
au fost identificate peste 120 de specii
de plante caracteristice litoralului
mediteranean, dar şi celui atlantic şi
caspic, multe dintre ele de un mare
interes ştiinţific.
Printre rarităţile floristice se
întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de
nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este
reprezentată prin: broaşte ţestoase de
uscat, călugăriţe şi diferite insecte de
nisip.
După
1989, mai exact în ziua de 28 iunie
1990, staţiunea a revenit în patrimoniul
Universităţii Alexandru Ioan Cuza din
Iaşi şi a primit numele ilustrului
ei fondator, profesorul Ioan Borcea
(1879-1936).
Acivitatea didactică de aici a fost mult
mai dezvoltată, staţiunea fiind un loc
mult mai râvnit pentru practica
studenţilor biologi, ecologi,
biochimişti, geografi, geologi,
geochimişti, piscicultori etc. În
laboratoarele staţiunii au fost
efectuate numeroase lucrări de licenţă
şi de doctorat.
Direcţia Silvică Constanţa dispune,
la Agigea, de o intensitate pepinieră, o
adevărată bază producătoare de frumuseţi
peisagistice. Întinsă pe o
supafaţă de 48,2 hectare, pepiniera este
specializată, în principal, în
producerea de puieţi forestieri şi
ornamentali (80%) pentru: perdele
forestiere, acoperirea terenurilor
degradate, realizarea plantaţii
integrale), precum şi puieţi pentru noii
proprietari de păduri.
Aici poţi găsi, de asemenea, specii
permanent verzi (conifere), adaptate
zonei de stepă dobrogeană cu influenţe
marine, şi anume: ienupăr de Virginia,
tuja cu diversele sale varietăţi – pinul
negru, douglas, bradul alb, molidul etc.
Din
categoria foioase cu frunze persistente
ar putea fi enumerate: buxus, evonimus
japonica, berberis julianae,
costoneaster dameri, lanciera pileata
etc.
Specii de foiase cu frunze căzătoare,
pentru gardurile vii şi arborii de alei.
În cadrul pepinierei a fost realizată o
colecţie deosebită de trandafiri
Rosalium Splendidum, ce cuprinde 32 de
soiuri, iar în producţie de serie 68 de
soiuri. Trandafirii au varietăţi şi
nuanţe coloristice de la alb la violet,
forme şi dimensiuni variate, trandafiri
căţărători dispuşi în bucheţele mici,
trandafiri copăcei de diverse culori:
alb, galben, roz sau roşu, a căror
perioadă de înflorire începe din luna
mai şi ţine până în octombrie.
Zona
Liberă Constanţa Sud – Agigea
Pe
teritoriul comunei Agigea se află un alt
obiectiv de importanţă naţională: Zona
Liberă Constanţa Sud – Agigea.
Acvatoriul portuar este conectat prin
intermediul Canalului Dunăre – Marea
Neagră în apropiere de Zona Liberă.
În
zona de acces al navelor, pe Canal, se
acceptă nave cu o capacitate maximă de 5
000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de
19 hectare şi cuprinde spaţii de
depozitare acoperite şi descoperite,
deservite rutier şi feroviar; incinta 2
cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru
activităţi industriale şi de producţie;
incinta 3, Terminalul de Containere.
Beneficiind de existenţa
infrastructurilor de transport maritim,
fluvial, feriviar şi rutier care fac
legătura cu diverse surse de
aprovizionare şi pieţe de desfacere din
Europa Centrală, Bazinul Mediteranean,
Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin
această zonă se derulează un trafic
intens de mărfuri care este favorizat şi
de existenţa unei linii de Ferry-boat
(transport CF) şi terminal Ro-Ro
(transport auto).
Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere
Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea
porturilor maritime şi fluviale
(Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a
fost determinată şi de creşterea
deosebită a rolului României, inclusiv a
sistemului său de transport, în cadrul
spaţiului politic şi economic, Dunăre –
Marea Neagră, ca urmare a includerii
României în yona de Cooperare Economică
a ţărilor riverane Mării Negre.
Realizarea coridorului logistic
trans-european Marea Neagră – Marea
Nordului (pe ruta Constanţa – Rotterdam)
prin Canalul Rhin – Main – Dunăre,
inaugurat pe 25 spetembrie 1992, coridor
de o deosebită importanţă europeană din
punct de vedere economic, geografic,
comercial, turidtic, strategic şi
politic, are ca efecte directe
integrarea europeană a zonelor
traversate şi dezvoltarea puctului
terminal sud – estic, deci a Portului
Constanţa.
În
Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea pot
fi desfăşurate o serie de activităţi cum
ar fi: manipularea, depozitarea,
sortarea, ambalarea, prelucrarea,
asamblarea, fabricarea, marcarea,
testarea, expertizarea, transportul şi
expediţii interne şi internaţionale,
operaţiuni de bursă, financiar –
bancare, precum şi magazine de desfacere
şi comercializare a produselor en gros
sau en detail.
Poziţia Zonei Libere creează
posibilităţi de creştere a volumului de
mărfuri tranzitate pe Canalul Dunăre –
Marea Neagră.
Mai multe
detalii poti afla din
Strategia de Dezvoltare a
Comunei
(format.pdf) |
